Babesioza (“boala capuselor”, boala care ucide)

Intrucat am avut multe solicitari de-a lungul timpului , am decis sa “elucidam” misterul din spatele acestei boli care se pare ca face din ce in ce mai multe victime intre companionii nostrii.

Ce este aceasta boala si cum se manifesta! ? Pai in primul rand trebuie sa stim ca aceasta este o hemoparazitoza, o boala produsa de un parazit, la nivelul sangelui ( adica un parazit intracelular, de dimensiuni microscopice ce intra in sange si distruge hematiile, localizandu-se in interiorul lor). Acest individ (parazit) se numeste Babesia spp si are trei mari subspecii care se intalnesc frecvent la caine si pisica (B. canis, B. Felis si B. gibsoni) .Acesta se transmite prin muscatura de capusa. In momentul in care aceasta musca animalul, inoculeaza o cantitate mica de sange infestat si transmite astfel parazitul in circulatia gazdei.

Bun… si ce face acest parazit? Pe scurt, distruge globulele rosii ale sangelui, anemiind sever cainele. In urma acestei distructii , secundar apar resturi celulare, toxine , toate acestea ducand in final la insuficiente hepatice si renale severe , care netratate la timp, sau deloc culmineaza cu decesul animalului.

Simptomatologie: In primul rand atunci cand am descoperit o capusa pe catelul/pisica noastra, trebuie sa ne focusam atentia asupra lui si sa tinem sub observatie pentru orice modifcare de comportament sau stare generala timp de 7-10 chiar 14 zile dupa indepartarea capusei.

Animalele manifesta o stare de apatie ( lipsa chef de joaca, moliciune) , refuza hrana, sau mananca cantitati mai mici decat de obicei, au mucoasele palide,albicioase sau galbene icterice ( albul ochilor devine galben, sau gingiile si buzele pe interior) , apare hemoglobinuria, “urineaza cu sange” (aspect zat de cafea sau urina rosie ), au temperatura corporala crescuta ( peste 39 grade Celsius pana la 40-41 grade Celsius). La animalele la care boala are o evolutie cronica, apare si slabirea accentuata.
Diagnostic si prognostic: Diagnosticul se pune pe baza anamnezei ( a semnelor clinice si informatiile oferite de proprietar) si se coreleaza cu termometrie, analize de sange (hematologie si biochimie) si frotiu din sange pe lama,cu coloratie specifica , care se examineaza microscopic si unde se pot observa babesiile prezente in hematii( gasiti imagini in galeria foto a clinicii) , in diverse stadii de dezvoltare(Pentru frotiu, prezenta unei singure hematii parazitate de babesie reprezinta diagnostic cert). Ecografic se poate observa splenomegalia ( marirea splinei ) aspect specific in babesioza in anumite stadii de evolutie a bolii. Prognosticul este aproape intotdeauna rezervat, boala putand evolua diferit , in functie de individ si de starea de intretinere a acestuia. De asemenea animalele tinere vor avea un prognostic mai bun, favorabil ,fata de cele in varsta unde prognosticul va fi rezervat. Conteaza foarte mult si momentul in care este depistata boala, si bineinteles promptitudinea proprietarului in a se prezenta cat mai urgent la medicul veterinar. Pentru aceste animale fiecare ora conteaza si poate face diferenta!

Ce trebuie sa mai stim: Analizele cele mai relevante si uzuale sunt hemoleucograma pe care se evidentiaza anemia de diferite grade, in functie de momentul prezentarii la medic. Aceasta se observa prin scaderea hematocritului (HCT) si a hemoglobinei(HGB) sub valorile normale (HCT intre 37%-55% si HGB intre 12-18g/dl ) . Atunci cand valoarea hematocritului ajunge sub 20 procente , se instituie de obicei terapia transfuzionala , iar cand acesta scade sub 15% terapia transfuzionala devine o urgenta si este indispensabila. Tot pe hemoleucograma apare trombocitopenia care de multe ori este severa ( scaderea numarului de trombocite PLT) si apar elementele inflamatorii sau infectioase ; Pot aparea eosinofile marite, leucocitoza ( leucocite marite) , ca urmare a infectiilor secundare sau a proceselor inflamatorii ce se pot asocia cu aceasta boala.

La analizele de biochimie, medicul poate determina gradul de afectare al organelor in momentul prezentarii animalului si astfel poate stabili un protocol terapeutic corect. In general apar modificari ale transaminazelor hepatice ( GOT/GPT) marite, ale fosfatazei alkaline (ALP) ,in cazurile mai severe si in care apare icterul modificari ale bilirubinei serice (T-Bil) si modificari ale functionalitatii renale, care se evidentiaza prin cresterea ureei serice (BUN) sau/si a creatininei(CRE) ,oferind astfel indicii despre stadiul insufcientei renale .

Cum se trateaza? In primul rand, protocolul terapeutic se stabileste intotdeauna in functie de semnele clinice si rezulatele analizelor care ofera informatii esentiale si indispensabile despre stadiul in care se afla boala , sansele de reusita si tipul leziunilor produse pana in acel moment. Din acest moment sa ii zicem , momentul zero, incepe adevarata lupta a pacientului alaturi de echipa medicala / medicul curant si bineinteles proprietar.

Se instituie tratament de sustinere , ce consta in administrarea aproape intotdeauna a solutiilor perfuzabile pe cale venoasa pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidratare, administrare de aminoacizi specifici si medicamente, esentiale functiilor hepatice si renale ( intrucat acestea sunt primele ce sufera distructii).Acestea se administreaza pe o perioada de minim 7-8 h pe zi, in functie de severitatea bolii, cazurile severe necesitand perfuzare continua. Se stabileste gradul de anemie si tipul acesteia si daca necesita tranfuzie de sange integral/concentrat eritrocitar sau nu. Daca animalul nu prezinta semne de insuficienta renala/hepatica acuta, se administreaza “antidotul” acel Imizol de care toata lumea a auzit , dar numai dupa evaluarea in prealabil a riscurilor vs beneficii. Nu cereti medicului sa va faca Imizol daca acesta nu considera ca animalul este apt pt a primi acest medicament la momentul respectiv ( trebuiesc evaluate atent functia hepatica si renala, intrucat acesta desi uneori indispensabil , este cu toxicitate ridicata si poate face la un anumit moment,mai mult rau decat bine) . Tratamentul suplimentar necesita administrarea unor preparate special veterinare , pe baza de fier hemic , suport hepatic si antibiotice specifice pana la recuperarea completa a pacientului. Tratamentul poate fi suplimentat de la caz la caz, cu administrarea de stimulatoare ale hematopoiezei ( a producerii de hematii) in cazurile de anemie severa nonregenerativa, cu multiple transfuzii, sau cu efectuarea dializelor peritoneale sau hemodializelor in cazurile severe de insuficienta renala. Tratamentele pentru aceasta boala, pot fi destul de costisitoare , de lunga durata si necesita multa rabdare , grija si intelegere din partea proprietarilor!

Cum prevenim aceasta boala? Din pacate in ultimii ani , Romania a inregistrat o crestere masiva a numarului de cazuri de imbolnavri de babesioza in special primavara si toamna , atunci cand ciclul de inmultire a capuselor este in plina desfasurare. Sunt esentiale deparazitarile externe facute regulat, cu produse de calitate. Pentru acei proprietari care locuiesc la curte, le recomandam de 2 ori pe an sa stropeasca cu solutii speciale pentru capuse , mai ales daca locuiesc in zone de padure, sau unde pasc turme de oi.

Deparazitarea externa pe perioadele calde , din primavara pana in toamna tarziu , se face regulat la fiecare 30-45 zile sau dupa prospectul produsului utilizat. Singura metoda de evitare a acestei boli este preventia ! Deparaziati corect si constant companionii vostrii !

Comments are closed.